Prima evadare… înainte de “Prima Evadare”

Titlul se traduce așa: cum n-o să merg azi (da, deja e azi!) la deja celebra competiție anuală de ciclism offroad “Prima Evadare”, mi-am spus că totuși n-ar fi rău să fur startul, să văd și eu cum e. Asta pentru că până acum am “încercat” competiția doar din poveștile altora.

Așa am apelat la Sorin Buică, fost și actual concurent, care, ca orice prieten de nădejde, nu m-a lăsat cu ochii-n soare și a fost de acord să facă pe ghidul.

“Relaxat și nu toată tura”, m-a pus în temă de la început, ca să mai rămână cu zeamă în el și pentru competiția propriu-zisă. Cum pe mine oricum nu mă-nghesuie vitezele superluminice când mă dau pe coclauri, n-am putut decât să mă bucur.

Așa ne-am întâlnit  ieri, sâmbătă dimineață, printre promisiuni nehotărîte de ploaie, la începutul traseului.

Prima porțiune, cea de șosea, n-a presupus niciun fel de dificultate pentru viteza relaxată la care-am dat-o cauciucurilor spre mestecat.

În porțiunea urmatoare, în padurea Băneasa treaba s-a umezit suficient cât să ne sporim valoarea cu niște namol, nu neapărat terapeutic. Totuși, “Când la stânga, când la dreapta/Uite-așa se joacă roata”, am trecut pe lângă majorietatea porțiunilor în stare lichidă fără mari bătăi de cap. Și chiar prin ele.

Bineînțeles că haiducul care desparte apa ca Moise e Sorin, care a prelevat cu ocazia asta toate datele de temperatură, compoziție a apei și coeficient de lipire al nămolului pentru trecerea din timpul concursului. Mai bine să știe decât să nu, așa-i?!

Pe de alta parte, dacă atunci când se merge între prieteni pământul înfrățit cu apa nu ridică mari probleme, în condiții de concurs lucrurile s-ar putea să stea ușor altfel și noroiul să fie “gătit” de primii concurenți atât cât să nu-l poată mesteca ușor cei care vin după ei. Dar se va vedea după ora de start.

Pe principiul că după întuneric mai vine și lumina, din pădurea prin care se plimba și-un Renault într-o prospecție (cred), am văzut luminița pajiştii care urmează imediat după.

p1020563 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

p1020567 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

p1020570 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

p1020573 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

După iarba de acolo am ajuns la traversarea centurii Bucureștiului, activitate pe care-am făcut-o accelerând pe lângă bicle ca să evităm bolizii motorizati care vâjâiau pe lângă noi.

În pădurea în care am intrat imediat după, am urcat ca sa privim de sus o apa foarte linistita si ne-am imortalizat nițel cu un fort ruinat care ne-a întâmpinat bucuros de companie.

20170520 142729 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

Iar bucuria era foarte răspândită pe acolo, că o energie navalnică pe patru picioare a venit la fiecare dintre noi în parte să ne lingă de bun-venit.

La traseu încă se lucra. Pe lângă podul de lemn de mai jos, oamenii amenajau și-un traseu alternativ pentru cazul în care s-ar întâmpla vreun blocaj.

p1020592 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

Mai încolo pe traseu am văzut că spectatori erau deja, chiar în număr mare și îmbinau utilul cu plăcutul: făceau galerie entuziastă dar mai și îmbucau câte ceva, ca să nu rămână fără energie.

20170520 120730 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"p1020594 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"p1020597 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

Iar Sorin s-a lăsat inspirat! 😀

20170520 120537 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

Ca să nu ne plictisim, se impunea să mai schimbăm culorile. Așa am adăugat galben cu roșu la diversele nuanțe de verde, să potențăm un nivel mai ridicat al energiei.

Cum eu sunt căzut în limbă după galben, care făcea în cazul ăsta o combinație de zile mari cu roșul macilor, m-am dat pierdut de Elena și Sorin ca să-mi fixez  imaginile cât mai bine în memoria proprie și în cea a aparatului de fotografiat.

Chiar si asa, n-am putut ignora verdele:

p1020736 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"p1020781 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

p1020784 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

În timp ce nu mă dădeam dus de la dezmățul cromatic, am văzut cât de multă vâlvă a făcut “Prima Evadare” peste tot în lume: avioanele pline de concurenți și spectatori aterizau la câteva minute unul de celălalt. Adică… cine altcineva ar ateriza chiar pe lângă traseul competiției?!

20170520 134112 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

Da, traseul trece pe lângă pistele de aterizare ale Aeroportului de la Otopeni deși nu știu câți dintre concurenți vor observa asta în febra concursului. Dar nu-i bai, că doar de asta am ajuns eu acolo: să le observ și pentru ei! 🙂

20170520 134820 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

Recunosc, le-am observat cu toții cu un mare chef! Atât de mare că atunci când a fost o pauză mai mare între aterizari, Elena s-a apucat să se uite pe net la programul de sosiri al aeroportului.

Și da, avioanele au venit la timp!

Și nu, noi n-am fost singuri pe traseu!

Pe principiul că “marile spirite gândesc la fel”, mai erau confrați ciclişti care făceau prospecție p-acolo. Cei mai mulți pe biciclete dar nu numai:

p1020786 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

Ce să faci dacă bicla-i în service pentru reparații mai mult sau mai puțin capitale?! Te descurci cu ce ai! 🙂

Din motive de amenințări tot mai vehemente din partea distinsei doamne despre care se tot vorbește la meteo, ne-am hotărât să facem cale-ntoarsă de acolo.

Zis și înfăptuit, exact pe același traseu ca la venire. La capătul lui ne-am mai învârtit nițel prin padurea Băneasa, ca în final să poposim la o terasă ca să ne refacem rezervele de energie.

Una peste alta, mie traseul mi-a placut mult. Adică bucata de 13-14 kilometri pe care-am făcut-o m-a surprins placut cu varietatea terenului prin care trebuie să dai la pedale. Marcajul e făcut cu simț de răspundere și nu prea ai cum să te rătăcești iar organizatorii au pus pietriș pe multe dintre zonele care au ridicat mari probleme în anii trecuți din cauza ploii. Având în vedere ploaia care s-a dezlănțuit imediat ce am ajuns noi acasă, bine au făcut!

Dacă plouă și mâine cum spuneau meteorologii, s-ar putea să se ajungă tot la o baie de namol ca anul trecut dar, datorită eforturilor organizatorilor, nu chiar așa intensă.

Oricum, vom trăi și vom vedea!

Mult succes, Sorine!

p1020772 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

Pedală iute să ai! 😉

p1020813 - Prima evadare... înainte de "Prima Evadare"

Eugen

Îmi place fotografia. Şi filmul. Şi grafica digitală. Şi lectura (în mod deosebit SF-ul și fantasy-ul) și, de dată mai recentă și cumva legate între ele, scrisul. >>mai multe

5 thoughts on “Prima evadare… înainte de “Prima Evadare”

    • 21/05/2017 at 08:24
      Permalink

      Sar’na Dorina! 🙂 Mă bucur că-ți plac.
      Când am ajuns acolo, nu știam unde să-mi îndrept aparatul mai întâi.
      Și e destul de ușor de ajuns în zonă, cu bicla sau chiar cu mașina, dacă vrei să vezi cu ochii tăi. 🙂

      Reply
    • 23/05/2017 at 16:08
      Permalink

      Aleg… Bike’n’mac! 🙂
      Și bine spui cu minunată! A ta să fie mirifică, Andreea! 🙂

      Reply

Leave a Reply to Dorina Danila Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* GDPR (obligatoriu)

*

Sunt de acord

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: