Căldura cere răcoreală!
Fântâni arteziene!
Nuuu, nu e vorba despre binecunoscutele tâşnitori publice care aruncă apa în sus cât mai artistic, pentru bucuria ochiului.
E vorba despre… cum arăt eu, pe căldurile de vară!
Dacă mi-aş da tricoul jos în timpul drumurilor pe care le fac prin Bucureşti, aş fi neclar din cauza transpiraţiei care ar ţâşni din mine exact ca din fântânile pomenite mai sus. Bine, poate nu chiar aşa artistic…
Altfel, cu tricoul pe mine, reuşesc doar să creez pe el diverse modele ude şi mai mult sau mai puţin abstracte.
Şi suport cât suport dar din când în când trebuie să fac ceva ca să contraatac: îmi pun un guler!
Da, ştiu, o soluţie cam contraintuitivă dar numai până vezi despre ce e vorba.
Ei, ce crezi? E sau nu remediul perfect?!
Aşa cred şi eu, că doar d-aia am gura de la o ureche la cealaltă! 😀
Partea cea mai tare e că soluţia asta nu e cu “copyright”, ci poate fi pusă în practică de toată lumea, după nevoi:
Sau, dacă nu e suficient gulerul, oricând poţi apela la o capă:
Cum ajungi la asemenea remedii?
Simplu: te deplasezi până la râul Argeş!
Eu am ajuns acolo într-o tură velo al cărei cap al răutăţilor a fost Mihai Deneş de la “Adevăraţii veloprieteni”.
Da, e cel de-al doilea cu “guler”, în ordinea apariţiei dar primul când a fost vorba de ştiut pe unde mergem. Şi de ce!
Mie îmi place întotdeauna să învăţ lucruri noi iar la coborârea asta spre Argeş am aflat (cam brusc) că nisipul adânc te opreşte la fel de eficient ca o frână bună. Noroc c-am supravieţuit şi aşa m-am calificat pentru următoarea etapă: hidromasajul!
În detaliu l-ai văzut mai sus dar întotdeauna e bună şi-o privire de ansamblu:
Când te-ai plictisit de relaxarea pasivă, poţi să faci pasul către cea activă:
Iar după atâta activitate, ca să-ţi revii, poţi să faci după o obişnuita baie, o baie de soare. Că tot vine la pachet!
Chiar şi când e totul organizat până la cea mai mică virgulă, neprevăzutul îşi poate face de cap. Aşa a trebuit să asistăm la nişte operaţiuni de salvare pe nepusă masă:
Din fericire, totul s-a încheiat cu un final fericit pentru toată lumea: salvatorul a salvat berea, care l-a făcut fericit după aia!
Oricum, când e vorba de căldură, toţi suntem la fel, indiferent că avem două sau patru picioare
Iar dacă apa-i udă sau nu permite religia, oricând putem să ne luăm după înţelepciunea bătrânilor.
Cu precizarea că umbra de la ţară e mai umbroasă decât cea de la oraş dar cred că deja ştie toată lumea asta.
Oricum, eu sper ca măcar una dintre soluţiile anticăldură prezentate, să-ţi fie de folos în vara asta! 🙂
Salut! unde mai exact este aceasta minunatie?
La minunăția asta ajungi ieșind din București pe șoseaua Giurgiului și, imediat după ce ai trecut podul peste Argeș, faci dreapta spre sat. Acolo iarăși dreapta pe prima stradă (sau a doua? nu mai știu exact) care te duce pe malul Argeșului. După ce vezi apa, o iei spre amonte vreo doi kilometri până vezi coborârea din fotografii. Iar de acolo mai e puțin până la jacuzzi, n-ai cum să-l ratezi! 😉