Mie îmi place cu mult verde! Ţie?

Schwarzenneger, Chuck Norris, Van Damme, Bruce Lee, Jason Statham.

E cineva care nu știe despre cine vorbesc? Cei mai cei dintre cei mai tari, care mănâncă piatră dimineața, oțel la prânz, mestecă carbid seara și scuipă foc pe toate orificiile. La așa dietă, nu-i de mirare că pun la pământ întregi armate cu un șpagat și două lovituri de karate! Unii au salvat lumea de atâtea ori că orice nouă reușită intră la “nenumărate”.

E cineva mai tare ca ei? Se prea poate dar nu în filmele în care joacă ei rolul principal.

În ciuda acestor exponenți de fier-beton ai rasei umane, indiferent că evoluează pe ecran sau vorbim despre cei din viața reală, omul este o ființă fragilă. Învelișul exterior moale se zgârie sau se taie foarte ușor iar oasele rezistă și ele… până se rup.

Chiar dacă găsești oameni de la malul mării până în vârful munților și de la ecuator până spre poli, omul supraviețuiește într-un interval restrâns de temperatură. Fără măsuri și elemente de protecție, fără hrană și fără adăpost, nu ajunge să-și împrietenească pentru prea multă vreme umbra cu pământul.

Dar înainte de toate, ca să existe, omul trebuie să… Ia să văd, cine ghicește?

Ține-ți respirația!

Cât reușești? Un minut? Două?

Da: dacă aer nu e, nimic nu e! Dacă nu mai poți să respiri, viitorul tău luminos se reduce la minute. Sub cinci!

Omenirea a ajuns așa departe pentru că a avut parte de un dispozitiv care preia dioxidul de carbon pe care-l expiră și-l transformă în oxigenul atât de necesar vieţii.

Știi despre ce-i vorba? Hai, că nu-i greu!

La o scară mai mică se numește… tadaaam… copac! La o scară mai mare… pădure!

Surpriză surprinzătoare, nu-i așa?

Într-un an, un copac obişnuit absoarbe peste șase kilograme de CO2 şi elimină oxigen suficient pentru o familie de patru persoane. În sezonul estival, un hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată în acelaşi timp de 200 de persoane iar pentru producerea unei tone de lemn arborii din pădure consumă şi stochează 1,8 tone de dioxid de carbon şi eliberează în atmosferă 1,3 tone de oxigen. Și, dacă nu știi deja, peste 60% din cantitatea de oxigen generată anual este produsă de păduri.

Lemnul copacilor a fost întotdeuna materialul supravieţuirii pentru om, de la combustibil pentru focul care-i asigură temperatura necesară supraviețuirii, până la folosirea lui ca material pentru ridicat case sau confecționat mobilă.

La începuturile sale primitive, cei câțiva copaci pe care-i dobora cu propriile maini ca să poată vedea lumina zilei următoare, nu se simţeau în oceanul de pădure care acoperea planeta.

Dar din momentul în care mâinile i-au căpătat ajutor mecanizat, situația s-a schimbat.

Știi că există mașinării care taie un copac și-l procesează pentru transport în mai puțin de un minut?

Adică un brad, care are nevoie de 30 de ani până poate să producă conuri, e executat în câteva zeci de secunde!

Dacă ai o asemenea mașinărie, e logic că n-ai cumpărat-o cu sute de mii de euro s-o ţii în muzeu. O folosești!

Dar n-ai nevoie obligatoriu de ea ca să lași urme vizibile chiar din satelit.

Linia galbenă e granița dintre România și Ucraina. Hai să văd, cine ghicește unde-i una și unde-i cealaltă?

Din păcate pentru noi, nu e chiar așa greu de ghicit…

Lăcomia, prostia și nepasarea ne pot duce foarte ușor aici:

Cum e să ajungi să dai banii câștigați din măcelărirea copacilor pe butelii cu oxigen?

Vesel?! Sau nu prea?!

Aşa că acum e momentul să facem ceva!

Nu, nu trebuie să te duci să rupi “mufa” tăietorilor de lemne, nici să arunci în aer tirurile care transportă lemnul masacrat ilegal. Asta-i treaba unor autorități abilitate. Dacă şi cum și-o fac, e cu totul altă poveste.

Tu poți, de exemplu, să folosești foarte simplu o aplicație dacă ți se pare ceva în neregulă cu vreun transport de lemne.

Da, chiar există pe Google Play! E făcută de Ministerul Mediului și se numește “Inspectorul Pădurii”.

Cu ajutorul ei, după ce bagi în program numărul mașinii cu lemne, poți vedea pe telefonul propriu dacă transportul e legal sau nu. Dacă nu e, se impune să suni la 112, să-l dai în gât şi de acolo preiau autorităţile.

Cele peste 50.000 de descărcări pe care le are această aplicație demonstrează că sunt câțiva oameni care se gândesc la aerul pe care-l respiră.

*

O altă acțiune la îndemână esteee …?

Exact: plantatul de copaci!

Poți să faci asta de unul singur după ce-ți faci rost de materialele necesare, chiar la tine-n curte. Dacă nu ești fericitul posesor al unei curți, oricare alta e binevenită dacă e prietenoasă cu niște copăcei noi şi simpatici. Nu contează că acea curte aparține rudelor sau prietenilor și cunoscuților. Important e să plantezi.

Dacă ești cumva o fire sociabilă și/sau nu-ți place să-ți bați capul cu logistica, te poți înscrie la plantările pe care le organizează diverse asociații de voluntari.

Ai de unde alege:

Mai mult verde

Asociaţia Oxigen

Milioane de copaci 

Plantăm fapte bune în Romania

Astea-s aşa, găsite la o primă strigare. Dacă dai o căutare pe Google, găseşti mult mai multe.

Şi, pe principiul “câte bordeie, atâtea obicee”, fiecare asociaţie cu preocupări verzi are propria abordare a plantărilor.

Unele-ţi asigură de toate, de la transportul la locul plantării şi până la puieţi, echipament şi d-ale gurii. Altele îţi acordă ţie onoarea de a-ţi procura tot ce ai nevoie, ele asigurând doar locul de plantare. Sunt şi asociaţii care acoperă toate nuanţele între aceste două extreme.

Iată, de exemplu, ce spun cei de la “Plantăm fapte bune în Romania”:

” Am intrat în linie dreaptă cu organizarea acţiunilor de împădurire din 12 noiembrie. Pentru ca terenurile puse la dispoziţia noastră de către autorităţile locale să fie împădurite şi să devină păduri în câţiva ani, avem mare nevoie de voi. 

Noi vom asigura puieţii, uneltele, instructajul tehnic şi mănuşile. 

Va încurajam să aveţi la voi apa şi mâncare în funcţie de nevoi, chiar dacă şi noi vom încerca să asigurăm şi masa. Totodată, este necesar să vă organizaţi transportul către locaţia aleasă pentru plantare. Acest lucru ne ajută mult. 

Vă aşteptăm alături de noi.” 

Pentru că eu cred în puterea exemplului şi-mi place să mă gândesc la mine ca la un tip care nu doar dă din gură ci mai şi face câte ceva, pot să povestesc la prima mână o experienţă de voluntar la plantatul de copaci.

Într-o sâmbătă din octombrie, “Mai mult verde” a organizat o plantare de 5000 de puieți de salcâm și corcoduş la Videle. Așa au plecat dis-de-dimineata trei autocare mari și late din Piața Operei, cu cei mai voluntari dintre voluntari, de toate formele și dimensiunile, cu mic, cu mare, care au fost debarcați aproape de locul de plantare după o oră și-un pic.

De bucurie că am ajuns plin de entuziasm plantator, cerul a vărsat câteva lacrimi.

Din fericire pentru noi, i-a trecut repede, căci ce-i prea mult strică, chiar și când e vorba de bucurie.

Organizatorii, luându-și în serios sarcina de organizare trecută în fișa postului, deja organizaseră pe acolo cortul cu mâncare și apă, mesele pe care să te bucuri de ele și două toalete ecologice.

Pregătirea terenului pentru elanul plantator al voluntarilor era pe sfârşite iar toate cele necesare tremurau pline de nerăbdare în așteptarea mâinilor dornice de mai mult verde.

După ce sandviciurile și ceaiul cald oferite de organizatori ne-au săltat nivelul de energie, am trecut la instructaj. Așa am aflat că puieții au două părți: una care intră în pământ și alta, care rămâne deasupra solului. Totuși, în ciuda exprimării clare a coordonatorului, unii erau în dubii, chiar dacă faceau parte din echipă.

Totuşi majoritatea celor prezenţi i-au acordat coordonatorului prezumţia că ştie ce zice şi i-au sorbit fiecare silabă.

Până la urmă am fost lămuriți în toate aspectele și-am trecut la “înarmare”, fiecare după posibilități.

S-au format echipe de câte doi (săpător și plantator) și toată lumea a purces la treabă, împânzind dealul ca lăcustele.

Unii au venit și cu galerie, conștienți fiind că un moral ridicat te duce departe.

Prima repriză de plantat s-a terminat pe la 13.00, când foamea de lup ne-a făcut să înfulecăm prânzul oferit e organizatori în doi timpi și trei mișcări. Mi-a plăcut că s-au gândit și la vegetarieni și-au venit cu o tocăniță de ciuperci special pregătită, iar pe mine m-au cucerit complet cu plăcinta cu dovleac de la desert.

Pe principiul “mâncăm, mâncăm dar mai și muncim”, am intrat în a doua rundă pentru mai mult verde și am plantat cu Elena, coechipiera de bază, 29 de puieți. Pe cei plantați de dimineață nu ne-am gândit să-i numărăm, dar tot în jur de 20 și ceva trebuie să fi fost. Așa că până la 16.00 când am tras linie și ne-am suit cu un toții în autocarele care să ne ducă spre casele noastre, am plantat în doi vreo 50 de puieți.

După ziua de muncă plină de satisfacție, toată lumea de acolo a ajuns la o concluzie unanimă: verde=love!

Iar această dragoste ar trebui să ne cuprindă pe cât mai mulți (pe toți, de fapt) dacă nu de altceva, măcar din motive egoiste, de grijă pentru propria persoană.

Ca să parafrazez o ilustră figură a epocii de aur, noi trebuie “să plantăm, să plantăm și iar să plantăm”, pentru că cererea de lemn e mai mare ca oricând și se taie în disperare. În fiecare minut se pierde pădurea de pe echivalentul a două terenuri de fotbal, iar dacă vom continua în acest ritm, în următorii 100 de ani toate pădurile tropicale de pe pământ vor fi distruse.

Ca să compensăm pierderea de copaci din doar ultimul deceniu, ar trebui să plantăm 130 de milioane de hectare, adică o suprafaţă de aproximativ 5,5 ori suprafaţa României.Acoperirea a 130 de milioane de hectare cu pădure  ar presupune plantarea a aproximativ 14 miliarde de copaci pe an, timp de 10 ani. Aceasta ar însemna ca fiecare om de pe Pământ să planteze şi să îngrijească doi copaci în fiecare an, pe parcursul a 10 ani.

Dacă nu facem asta, ajungem mai repede decât ne-am gândi aici:

Vrei să se întâmple asta?

Nu?

Atunci începe acum:

*

Ai observat pe lângă tine că unii sunt mai deştepţi decât alţii şi că se “prind” mai repede?

Ei bine, aşa e şi cu ţările: Norvegia devine prima țară care interzice defrișările!

Vezi? Se poate!