Cea mai bună bere e cea făcută de tine!
A venit iarna și afară plouă. Sau chiar ninge!
Bineînțeles că eu nu pot să mă gândesc la altceva decât la râsul soarelui de vară reflectat vesel de spițele biclei. Și nu pot să-mi scot din cap sclipirile şugubețe ale unei beri reci, licoarea magică care luptă întotdeauna vitejește cu oboseala velo și cu fierbințeala verii.
Vara, după zeci de kilometri pedalați și litri de apă transformați în transpirație, capul îmi stă într-un singur loc: la singurul chioșc din vreun sat uitat de lume care să-mi aline fierbințeala cu aroma răcoroasă a malțului.
Ooo, ce senzație sublimă!
Asta până când o bere prost aleasă transforma sublimul… într-un stomac cu probleme!
Dacă îți place berea, știi despre ce vorbesc, așa-i? Sigur ai pățit-o și tu, măcar o dată!
Și nu e nimic surprinzător!
Cererea mare înseamnă că o fabrică de bere care produce cantități industriale nu-și permite să aștepte 30-40 de zile ca să lase berea să fermenteze natural. Așa că folosește enzime și aditivi ca să accelereze procesul și să o livreze cât de repede pe piață. Doar timpul înseamnă bani, corect?
E un articol al celor de la “Rise project” care aprofundează foarte bine subiectul AICI, așa că n-are rost să-l dezvolt.
Și ce facem? Ce bem? Mai există bere fără chimicale?
Din fericire, pe lângă furnizorii industriali, mai sunt și producatori de bere artizanală care folosesc ingredientele tradiționale și respectă timpii naturali de fermentație. Dar pentru că ei lucrează cu cantități mici, prețul sticlei la raft este mai mare, undeva pe la șase-opt lei, de multe ori aproape dublu față de o bere produsă industrial. Oricum, dacă dai peste “Ground Zero”, “Bereta” sau “Hop Hooligans”, n-ar trebui să te gândești prea mult până să le încerci.
Dar pe lângă berea artizanală, mai există o super-alternativă!
Mărturisesc că eu am fost foarte entuziasmat când am descoperit-o, atât de tare încât mi-am spus că e musai să scriu despre ea! Așa a apărut acest articol care, sper eu, să vă ducă pe mulți pe calea măiestriei și spre berea adevărată, sănătoasă.
Am zis măiestrie?
Da, am spus! Și nu degeaba, pentru că vreau să-ți arăt că e destul de simplu să-ți faci berea ta, cu ingredientele pe care le vrei, după gustul tău.
Bine, când afirm că “vreau să-ți arăt” nu înseamnă că sunt eu cel priceput, ci înseamnă că te direcționez către… să bată tobeleee…
BREWS BROTHERS!!!
Adică Andrei Conea, Mihai Marinescu și Alex Marinescu care, când i-am întâlnit pentru prima dată, mi-au spus pe un ton conspirativ că le place berea din cale-afară!
Când i-am întrebat cum au ajuns la “frăție”, mi-au povestit că după ce-au băut tot ce le-a căzut în mână de prin țară și din străinătățuri, au dat peste kiturile de făcut bere. Nu mult după asta au descoperit și că un apartament nu oferă suficient spațiu să facă berea într-un mod confortabil. Au luat măsuri și-au mutat procesul la țară, la părinți, unde-au experimentat cu echipamente improvizate care nu se prea înțelegeau cu calitatea.
Și-l las pe Alex să ia cuvântul:
“Așa că mai în glumă, mai în serios, am început să vorbim despre… ce a ajuns atelierul nostru astăzi.
Pe rând am stabilit fiecare detaliu la care ne-am gândit și ne-am pus pe treabă cam un an jumate până când am înființat firma. Au urmat încă șase luni cu diverse autorizații, închiriat spațiu și amenajat, ca pe 15 iulie 2017 să facem prima bere în atelier, cu ușile deschise.
Și de atunci facem cursuri în aproape fiecare sâmbătă, trimitem echipamente și ingrediente către berari din toata țara și avem abonați care fac niște beri extraordinare după ce primul contact a fost la un curs. Suntem foarte mândri de cursurile noastre și ne bucurăm că facem ce ne place. Adica bere!”
*
Ei nu spun și nici nu e evident când te uiți prima dată la ei. Dar mie nu mi-a scăpat: sunt magicieni!
Cum altfel poți să explici că ajung la acea licoare magică transformând bucata asta de hârtie?
Și dacă nu mă crezi, îi am martori pe colegii de la cursul de magia facerii berii, căci ne-am adunat în sâmbăta aia mai mulți doritori din Ploiești, Constanța, Brașov și București.
Bineînțeles că hârtia aia nu-i suficientă. E doar punctul de plecare căci pe lângă ea mai avem nevoie de malț. La capitolul ăsta, brotherşii sunt un fel de colecționari.
Dacă nu știi ce-i în sacii ăștia, lămuresc eu imediat misterul. Malțul e din orz lăsat să germineze și uscat sau prăjit după aia. Malțul poate să fie și din grâu, supus la aceleași proceduri. Fiecare tip de malț are un gust specific care se regăsește și-n berea la care contribuie.
Pentru ce am făcut noi, am avut nevoie de două tipuri de malț: de orz și de grâu. După ce le-am măsurat exagerat de precis, le-am măcinat pe rând.
După aceea am pus peste malțul măcinat 11 litri de apă încălzită până la exact 75 grade și-am lăsat ingredientele să se cunoască cât se poate de intim timp de o oră.
Pentru că berea e tot lichid cu grade ca şi vinul, după ce-am aşteptat a apărut un… must!
Dar cum malţul e mai puternic decât pare la prima vedere, l-am mai spălat încă o dată în 18 litri de apă.
Cum treaba e magico-alchimică, precizia e obligatorie.
Şi ca să poţi spune plin de mândrie justificată când te sună nevasta sau prietena că “găteşti”, bucătăritul se termină cu o fierbere! Dar nu înainte de a condimenta “mâncarea” cu nişte hamei ca să fim siguri c-o ducem pe culmile deliciului.
Odată terminat tot procesul, am primit fiecare dintre noi un bidon de cinci litri cu bere făcută cap-coadă de mânuşițele noastre.
Bine, nu era chiar bere. A ajuns la stadiul de bere după două săptămâni de fermentație-n bidon și după încă una de fermentat în sticlă-n închisă.
Pe lângă faptul că berea făcută așa e delicioasă, a avut un plus de savoare pentru că am făcut-o cu mâinile mele!
Eeeeee! Sunt un pui de maestru berar!
Ca să vedem cât de seriosă-i treaba, în pauzele de fiebere băieţii ne-au delectat papilele cu diversele beri făcute după cum i-a prins inspiraţia.
Iar pe la prânz ne-am refăcut rezervele de energie cu un burger delicios de la “Burger Van”.
Partea și mai tare e că pe lângă cursuri, “Brews Brothers” îți dau posibilitatea să-ți faci abonament la ei. Adică plătești 200 de Ron pe lună și de banii ăștia poți să-ți faci două tranșe de bere a câte 20 de litri fiecare. Desigur, în spațiul lor, cu ingrediente de la ei (plătite separat), cu ajutorul lor.
Ce înseamnă asta? Ia să vedem!
200 de lei abonamentul la care se adaugă vreo 200 de ron ingredientele. Totalul de 400 de lei împărțit la 40 de litri, înseamnă 10 lei pe litru. Adică cinci lei pentru 500 de mililitri de bere artizanală, făcută de mâinile tale, din ingrediente de calitate. Fără chimicale, fără aditivi, fără enzime.
Un preț foarte bun pentru așa o bere!
Dacă nu știi ce înseamnă o tranșă de bere artizanală, îmbuteliată… stai liniștit, că nici eu nu știam.
Dar am văzut la fața locului:
Practic înseamnă un echivalentul unui om în bere!
Un Alex de bere în cazul ăsta! 😀
Oricând poți fi tu în locul lui Alex și recomandarea mea călduroasă e s-o faci cât de repede. Nicio bere din comerț nu se compară cu cea pe care-o faci tu cu mâinile tale.
Unde mai pui că poți să-ți și extinzi orizonturile gustului, experimentând diverse rețete sau chiar propria inspirație. Băieții mi-au povestit c-au făcut bere cu dovleac, cuişoare sau chiar cu nițel lichior.
Eu recunosc: m-au dat pe spate de prima oară de când am auzit despre ei! Și-am mai căzut încă o dată atunci când am participat la curs! Pentru ca spatele meu să mai ia o dată contact cu podeaua atunci când am băut din berea făcută cu mâinile mele!
Îți place berea?!
Atunci n-ai nicio scuză: fă o vizită la frăția berii!
Intră la ei pe SITE, alege ce-ţi place şi du-te la ei. Dar să ai grijă, că s-ar putea să nu-ți vină să mai pleci de acolo! 🙂
Iar dacă nu mă crezi pe cuvânt că merită, uite ce spun alţii:
“Foarte simpatic! Mult mai fain decât mă aşteptam!”
Andu
“A fost o experienţă extraordinar de interesantă. Pentru prima oară am participat la un curs de făcut bere. Minunat!”
George
“Excelent! O chestie deosebită! Cred că mă apuc să fac! Sigur!”
Marian
“Pentru un tip care nu e fan bere, devine fan bere!”
Alex
“O experienţă unică şi mai ales apetisantă! Adică de abia aştept să treacă două săptămâni să degust ce am muncit astăzi!”
Alex
